Sâmbătă, 18 aprilie 2026, zidurile pline de istorie ale Școlii Pittner din Reșița au găzduit un dialog care a depășit barierele unei simple prelegeri teoretice, transformându-se într-o analiză profundă a realităților cu care se confruntă tinerii de astăzi. Sub titlul „High fără control – tinerii și riscurile dependenței”, conferința susținută de psihologul, doctorul în medicină și specialist în adicții - Mihai Copăceanu, a pus în lumină granița fragilă dintre curiozitate și pierderea controlului, într-un context în care presiunea socială și mirajul libertății absolute pot deveni capcane invizibile.

Prezentarea a început prin explorarea spectrului larg al consumului de substanțe, parcurgând drumul de la statutul de non-consumator până la stadiul critic al dependenței. Specialistul a explicat cum totul pornește adesea de la un consum experimental, alimentat de o curiozitate firească, care se transformă treptat într-un consum social, integrat în ritualurile de grup ale tinerilor. Primejdia apare însă în momentul în care acest comportament alunecă spre zona consumului la risc și a celui problematic, unde substanța încetează să mai fie un accesoriu de context și începe să dicteze ritmul vieții cotidiene.

Dialogul a fost unul deosebit de dinamic, tinerii prezenți fiind provocați să privească dincolo de efectele imediate și să înțeleagă mecanismele psihologice din spatele adicției. S-a discutat pe larg despre factorii de vulnerabilitate care fragilizează echilibrul tinerilor, de la stresul academic și presiunea de a corespunde unor standarde sociale nerealiste, până la impactul major al rețelelor de socializare asupra stimei de sine. Mihai Copăceanu a subliniat că mediul familial, calitatea relațiilor cu prietenii și chiar problemele financiare joacă un rol crucial în decizia unui tânăr de a căuta refugiu în consumul de substanțe.

Un aspect esențial al întâlnirii a fost clarificarea criteriilor medicale de diagnostic, oferindu-le participanților instrumente reale pentru a identifica semnele de alarmă. Au fost analizate concepte precum toleranța crescută a organismului la substanță, realitatea dură a sevrajului — manifestat prin tremur, transpirație sau stări de rău fizic — și dificultatea de a opri consumul în ciuda consecințelor vizibile asupra sănătății și vieții sociale. Întreaga discuție a fost fundamentată pe dorința de a înlocui judecata cu informarea corectă, încurajând tinerii să reflecteze asupra propriei sănătăți mintale ca pe un activ prețios ce trebuie protejat.

Această inițiativă, desfășurată în cadrul proiectului „Mens Sana 2.0” și finanțată prin Corpul European de Solidaritate, a reprezentat mai mult decât o sesiune de informare; a fost un exercițiu de gândire critică și asumare.