„Tânăr și Lider” 4, sau unde mai mare este cel care slujește

Școala de lideri a ATOR Banatul de Munte a devenit, de doi ani încoace, proiectul de suflet al organizației reprezentative de tineret a Episcopiei Caransebeșului. Desfășurată fiind, de fiecare dată, în contexte de învățare experiențială guvernate de sens, coerență și misiune, Școala de lideri reprezintă, astfel, un spațiu de îmbogățire lăuntrică, firească și lină a tinerilor.

Cea de-a patra ediție a acestei tabere a avut loc în perioada 15-20 februarie, fiind găzduită la Pensiunea „Orizont” din localitatea Brebu Nou, județul Caraș-Severin. Reunind un număr de 24 de tineri din trei eparhii – Episcopia Caransebeșului, Arhiepiscopia Craiovei și Episcopia Severinului și Strehaiei – tabăra și-a propus, pentru această primă ediție din anul în curs, să cuprindă, alături de tinerii săi, valența, responsabilitatea și înțelegerea cuvântului și a rolului de „lider”, prin explorarea unor învățături și tematici care, în zilele noastre, sunt esențiale pentru tinerele generații. Astfel, prin farmecul și libertatea de creație pe care educația nonformală le pune la dispoziție, subiecte importante precum: sprijinirea celor vulnerabili, alegerile și deciziile sănătoase în timpul adolescenței, valorile morale identitare, anturajele, orientarea vocațională prin descoperirea sinelui, combaterea violenței între tineri, marginalizarea și incluziunea, au permis tuturor formatorilor și invitaților speciali ai taberei să zidească noi perspective în mintea tinerilor și să le așeze moduri prietenești de abordare a semenilor între care, la finalul taberei, aveau să se întoarcă acasă îmbogățiți în cunoștința de a fi lider.

Cei patru invitați ai taberei – Teodora Diana Paul (Asociația „Studenți pentru viață” București), Denisa Șimăndan (psiholog și psihoterapeut în formare), doamna Nicoleta Marcu (cadru didactic și formator), părintele Mihai Ciucur (duhovnicul tinerilor de la ATOR Banatul de Munte) – au fost, așa cum s-a propus încă de la început, modele inspiraționale pentru tinerii prezenți, lideri de generații, dar și formatori (ziditori) ale altora, prin abordarea cu blândețe, pragmatism și ancorată în realitatea înconjurătoare, care le-a însoțit exercițiul de dezvoltare pentru tineri.

Programul taberei, per ansamblu, a căutat să echilibreze în chip armonios utilul cu plăcutul și învățarea cu socializarea, divertismentul și odihna. Pe lângă atelierele tematice, propuse de invitații taberei, tabăra a mai inclus un program de rugăciune, jocuri de echipă, seri tematice și chiar o zi de schi, pe Muntele Semenic, la mijlocul perioadei de tabără. În ultima zi, ca o încununare a experienței de a fi împreună sub aceeași binecuvântare și purtare de grijă, în Biserica ocrotită de Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, din Gărâna, părintele Mihai Ciucur, alături de părintele paroh Adrian Borlea, dar și de tinerii participanți, care au oferit și răspunsurile la strană, au săvârșit slujba Paraclisului Maicii Domnului, urmată de rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu, pentru toate darurile revărsate în cele cinci zile pline de dezvoltare, împrietenire și sens deplin.

Tabăra „Tânăr și Lider” 4 a oferit tinerilor perspectiva perseverenței, a discernământului, a profunzimii și a onestității în lucrul pe care ei îl împlinesc în fiecare zi, în rândul semenilor lor, înțelegând că, în primul rând, un lider este omul care nu se abate de la valorile sale, cunoscându-le temeinic, printre care se regăsește, mai ales, slujirea celui apropiat, pentru că cine vrea să fie mai mare, să se pună în slujba celorlalți.

Experiența Școlii de lideri va continua și în vară, în perioada 28 iulie - 3 august, când se va desfășura cea de-a cincea ediție a Taberei „Tânăr și Lider”, în contextul aniversării a 10 ani de la înființarea Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte.

Mărturii din partea tinerilor

„Nu știu sincer ce m-a convins cu adevărat să vin în tabără. Am mai participat la activități la Casa ATOR, urmăream contul de Instagram, am văzut pur și simplu postări despre tabără și am simțit brusc că vreau să particip, fără să am un motiv concret în minte. La început, în primele zile, îmi era cam teamă, nu știu exact de ce…poate teama de integrare. .Dar, cu cât am petrecut mai mult timp departe de tehnologie, de școală și stresul ei, am început să simt o liniște ciudat de caldă. Nu înțelegeam ce se întâmplă. De obicei, când mai merg în diferite locuri de recreere, sau activități în afara școlii, mintea mea este doar într-o măsură mică atentă la ce e în jur, eu concentrându-mi însă atenția la testul de la fizică, mate sau română. Dar acum a fost diferit.În tabără am simțit siguranță, căldură, liniște interioară.. Acum stau și mă întreb - oare pauza aceasta, schimbarea mediului este de vină, sau îndepărtarea oarecum de tehnologie?Sau mai degrabă atmosfera solidară - după părerea mea - a grupului? Sau rugăciunile cu care începeam și încheiam o zi plină de provocări, de distracție și experiențe frumoase și care mă ajutau să cred cu tărie că Dumnezeu este mereu cu noi? Sau sentimentul acela cum că te trezești dimineața știind că ai lângă cine să râzi, să te joci, să plângi? Am cunoscut persoane minunate, bune, optimiste, zâmbitoare, dar și serioase, sfioase și reticente, însă cu un suflet mare. Totuși, m-am simțit mândru că am întâlnit pe fiecare dintre ei, că am avut ocazia să ascult, dar și să interacționez cu liderii, dar și diferiți invitați, care pe mine personal, m-au ajutat să învăț mai multe despre viața aceasta, despre credință, dar și despre cum am face față diferitelor provocări ale vieții. În final, nu vreau să las o nostalgie sau un sentiment de tristețe, așa că am decis să-l transform totul în speranță - speranța că nu voi uita niciodată această experiență, că voi mai participa la următoarele tabere și că poate ne vom vedea, cândva, din nou” - Pavel

„Tabăra de lideri a fost pentru mine mai mult decât câteva zile petrecute împreună – a fost un timp real de creștere, de așezare și de reîncărcare sufletească. Am mers cu așteptări, dar am plecat cu mult mai mult decât îmi imaginam. M-am simțit parte dintr-o echipă unită, în care fiecare voce a fost ascultată și fiecare persoană a contat. Atelierele au fost profunde și bine ancorate în realitate, iar discuțiile dintre noi au fost sincere și pline de deschidere. Am învățat că leadershipul nu înseamnă doar organizare sau inițiativă, ci mai ales responsabilitate, slujire și puterea exemplului personal. Am înțeles că un lider adevărat este cel care știe să asculte, să încurajeze și să își asume cu maturitate misiunea primită. Momentele de rugăciune și timpul petrecut împreună au adus liniște și claritate în sufletul meu. Am simțit că această tabără m-a ajutat să îmi reafirm motivația și să îmi privesc rolul cu mai multă seriozitate și dedicare. Am plecat de acolo cu mai mult curaj, cu dorința sinceră de a pune în practică tot ce am învățat și cu recunoștință pentru oamenii frumoși pe care i-am cunoscut. Pentru mine, tabăra de lideri nu a fost doar o experiență frumoasă, ci un pas important înainte – un început mai conștient și mai asumat pentru ceea ce urmează” - Alexandra

„Mă tot întrebam cum este un lider, ce trebuie să facă. Se naște lider sau devine lider? Liderul dă ordine și ceilalți execută? Am plecat în această misiune cu întrebări, cu dorințe și cu așteptări. Ideea de școală pentru lideri mi-a stârnit curiozitatea și dorința de a-mi lărgi orizonturile. Pentru mine, tabăra a fost un moment de reflecție, un timp cufundat în liniștea rugăciunii. Prin activitățile experiențiale am observat lucruri, am experimentat situații și am descoperit cât de important este să petrec mai mult timp cu mine însămi. Prin intermediul atelierelor frumos interconectate, am descoperit cât de amplă este vocația de lider. Am identificat direcții de lucru și am reactualizat sfaturile și îndemnurile primite în trecut. Am învățat că un lider trebuie să fie slujitor, responsabil, să aibă dorință de jertfă și dragoste pentru cei din jurul lui. Am pus în oglindă deciziile care ne pot distruge viața și am înțeles importanța alegerilor pe care le facem. Apreciez organizatorii acestei tabere, dar și participanții care, având vârste diferite, m-au ajutat să mă regăsesc pe mine în diferite ipostaze ale propriei mele creșteri. În final, vreau să adaug că parcursul de creștere nu s-a încheiat, iar dorința de revedere a rămas vie” - Diana